Gânduri din inimă

Repetarea nu este o nereușită

Sunt provocată într-un mod înțelept nu doar să încetinesc, ci să-mi accept limitele cu sinceritate. Observ că am doar două mâini și o inimă și nu-mi iau o perioadă previzibilă pentru studierea vieții lăuntrice. Am observat că ce trebuie să învăț vine atunci când am nevoie și când sunt pregătită să înțeleg, indiferent de anotimpul vieții mele, indiferent de câte ori am luat-o de la capăt, indiferent de câte ori trebuie să învăț acea lecție sau situație din viața mea. Am observat că viața îmi arată căzătura dar în același timp și ridicătura pentru a învăța însemnătatea lor. Am înțeles greșit multe voci ale adevărului până am ajuns la a auzi cu adevărat corul diversității care mă înconjoară. Am suferit durerea cât de des a fost necesar să învăț ce înseamnă înfrângerea și cum să mă vindec. Nu mi-a plăcut, dar am înfruntat neplăcerea la fel, de câte ori a fost nevoie, până am învățat ce trebuie să știu despre smerenia acceptării.

2 Comments

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: