Articole utile

Disciplina

 

Disciplina: ascultarea, studiul, harnicia, cumpatarea, perseverenta.

Autodisciplina

Aceste prime cinci aspecte au în vedere dezvoltarea pe orizontală a omului, și sunt încurajate inclusiv de sistemele clasice de evoluție, cum ar fi școala. Așadar, în aceste sisteme sunt la mare preț ascultarea, studiul, hărnicia, perseverența și cumpătarea dar, din păcate, nu se pune accentul pe modalitățile în care acestea pot fi deprinse și dezvoltate, ci mai cu seamă se are în vedere zestrea așa-zis nativă cu care oamenii se nasc, precum și caracterul format în primii ani ai copilăriei (cei șapte ani de acasă).

Ascultarea

Se are în vedere atât ascultarea de învățați (bătrâni, înțelepți, profesori, autorități, preoți, experți etc.) cât și ascultarea de sine, folosindu-se simțurile subtile. Este vorba de a asculta şi de ceea ce şoptește natura şi propriul suflet.

Acum nu mai este necesar să se petreacă o perioadă lungă de timp pentru deprinderea ascultării interioare, precum la şcoala lui Pitagora (până la cinci ani), însă e nevoie de ceva timp până când vor fi percepute atât „cuvintele” trupului, cât şi pe cele ale sufletului şi ale minţii.

În școala zamolxiană, fiind aproape de natură şi atent îndrumaţi de învăţători, discipolii reuşeau să înţeleagă relativ repede primele şoapte ale sufletului şi ale minţii. Stări sufleteşti speciale, sentimente deosebite, percepţii fine, senzaţii aparte, toate acestea formau noul limbaj care trebuia descifrat.

Ascultarea de trup – se face în deplină liniște și relaxare. Trupul întruchipează știința desăvârșită a naturii, a divinității. Aproape toate elementele chimice din Univers sunt în alcătuirea trupului nostru, într-o ordine și armonie desăvârșită. Dacă ne vom focaliza atenția asupra trupului, suficient de mult timp, vom reuși să deprindem limbajul său deosebit. Relația cu propriul nostru trup fizic va intra pe un nou făgaș. Noi, ca spirit, suntem într-o relație strânsă cu trupul fizic, drept urmare ar trebui să abordăm trupul din acest punct de vedere, și anume ca suport al spiritului.

Dacă abordăm trupul ca pe un obiect ce aparține egoului atunci relația va fi una dizarmonioasă, dar dacă abordăm trupul ca fiind un instrument al spiritului atunci trupul va își va recunoaște rolul de instrument al său și va colabora în cel mai bun mod cu putință.

Dacă sunteți afectați de vreo boală, sau dacă aveți unul sau mai multe organe care nu funcționează la capacitate maximă, este indicat să inițiați un dialog inedit cu propriul vostru corp și, în particular, cu propriul organ bolnav. Acest lucru nu este chiar atât de dificil de realizat precum pare la prima vedere, cu toate că trupul nu folosește limbajul nostru. În timp (nu îndelungat), conștientul va înțelege mesaje trimise de trup atât pe corpul energetic, cât și pe cel emoțional și mental. Astfel, mesajele vor veni sub forma unor senzații, a unor emoții sau chiar stări mai fine, iar ulterior se vor declanșa răspunsuri și în mental, sub forma unor idei, imagini, inspirații etc.

În primul rând trebuie să trimiteți gânduri de iubire către propriul vostru trup, să-i mulțumiți pentru ajutorul oferit, iar apoi să-i cereți scuze pentru că nu v-ați purtat cuviincios cu el în foarte multe ocazii. Vindecătorii din Hawaii ne oferă o metodă inedită și extrem de eficientă de vindecare, atât personală cât și relațională. Această metodă presupune folosirea a trei simple cuvinte: te iubesc, iartă-mă, îți mulțumesc!

Puteți cere apoi trupului și organului respectiv să se vindece, oferindu-i energie, lumină, iubire, atenție.

Ascultarea de suflet – se face, de asemenea, într-o totală stare de relaxare și liniște. Sufletul știe foarte bine de ce anume avem nevoie pentru a redobândi echilibrul interior, pacea sufletească, dar trebuie să învățăm să ne deschidem urechile interne.

Pentru început, conștientul nostru va întreba sufletul despre cum se poate realiza armonia pe relația minte-trup-suflet. Apoi se va avea în vedere descoperirea eventualelor daruri cu care am venit la întrupare, cum ar fi talentele, deprinderile, înclinațiile. Aici este important de avut în vedere faptul că este posibil ca în această viață să exersăm acele talente, pentru a le desăvârși, sau este posibil să avem în vedere dezvoltarea altora noi, caz în care vom avea parte de restricții în a le pune în valoare. În acest caz se va lucra pe armonizare, echilibrare pe toate planurile.

Sunt patru forțe care dinamizează energiile sufletești:

  1. Dorințele – acestea țin de ego și au în vedere sistemul dual de valori. Ele țin de partea materială și au în vedere așa-zisele nestemate ale pământului: cunoașterea, bogăția, puterea, faima, frumusețea.
  2. Aspirațiile – acestea sunt căutările sufletului spre planurile superioare, spirituale, și au în vedere depășirea condiției umane limitate. De regulă, aspirațiile sunt îndreptate spre atingerea perfecțiunii, a îndumnezeirii ființei umane, spre nemurire, spre unirea cu Totul, etc.
  3. Forța de echilibrare (sistemul de reglaj karmic) – aceasta poate fi atât un veritabil ajutor în calea evoluției spirituale cât și un aparent factor restrictiv. Regula de bază în Univers este echilibrul (văzut ca proporție, alcătuire etc.) și armonia (văzută în sens dinamic, evolutiv).
  4. Programul evolutiv si intervențiile din lumile superioare.

Dacă se vor avea în vedere doar dorințele vom avea parte de dezechilibru și dizarmonie, ceea ce într-un final va duce la frustrare, boli, rătăcire, restricții diverse, suferință sufletească.

La fel ca și trupul, sufletul va răspunde prin intermediul unor energii emoționale fine, deosebite. Alături de ele vom avea și „pachetul informațional”, care va fi în cele din urmă descifrat de conștient într-un timp relativ scurt. Important este doar să avem intenția clară pentru acest lucru. Ulterior, acestea vor ieși la suprafață prin intermediul unor inspirații, idei etc. Soluțiile pentru problemele noastre vor fi optime, clare, la obiect.

Ascultarea de minte – este vorba de explorarea  minții superioare. Aceasta cuprinde:

  1. Matricea informațională – este cea care coordonează toată dinamica ființei umane, de la funcționarea celulei de bază până la dinamica celor mai complexe organe.
  2. Programul evolutiv – este vorba de planul întocmit de ființele din sferele superioare (numai la cererea noastră) astfel încât să evoluăm în mod optim. Trebuie avut în vedere faptul că, deși un astfel de plan există pentru toată lumea, el nu poate lucra peste liberul arbitru, chiar dacă acesta este dominat de ego. Programul evolutiv se dezvăluie numai când dorințele legate de ego sunt depășite. Acestea din urmă sunt un puternic bruiaj pentru programul evolutiv.
  3. Metaconștientul (supraconștientul) – este vorba de acea parte a minții care ne pune în conexiune cu lumile superioare, cu ceea ce noi numim divinitate, Logosul Divin.

Poarta de legătură cu divinitatea este sinele divin!

Sinele Divin poate fi accesat atunci când ne raportăm la cele mai înalte trăiri sufletești, când vizualizăm cele mai frumoase imagini, când manifestăm cele mai sublime gânduri de iubire și frumos, când aspirăm la cele mai frumoase și mai minunate idealuri etc. Când reușim să convergem relaxarea totală a trupului cu mintea și sufletul (conectate la cele de mai sus), putem spune că am atins o rază din Sinele Divin. Doar prin această poartă ni se revelează Divinitatea!

Învățarea (studiul)

În trecut, datorită modului simplu de viață, existau foarte puține domenii care necesitau un studiu de lungă durată. La ora actuala, științele s-au dezvoltat atât de mult încât este imposibil să poți asimila (sau chiar citi) tot ceea ce s-a studiat, experimentat și dezvoltat timp de mai multe sute de ani, sau chiar mii de ani.

La școala zamolxiană se studiau atât legile frumoase, care erau cu mult mai multe decât am reuşit eu să percep, cât şi aspecte legate de trup, suflet şi minte. La acest stadiu se aveau în vedere deprinderea cunoştinţelor predecesorilor, cu precădere ale bendiselor şi ale preoţilor lui Gebeleizis. Adică învăţau despre cum poate fi vindecat corpul cu ajutorul ierburilor, seminţelor, florilor, copacilor şi pietrelor. Bendisele dețineau informații prețioase despre toate acestea și erau transmise din generație în generație. Preoţii lui Gebeleizis aveau unele cunoştinţe legate de energetica organismului şi, până la un anumit punct, puteau fi de ajutor în foarte multe situaţii.

Totuși, în ziua de azi trebuie să avem în vedere faptul că informația trebuie discriminată în funcție de ceea ce avem nevoie pentru propria noastră evoluție. Aceasta este o sarcină oarecum dificilă pentru cel care nu a învățat să-și asculte trupul, mintea și sufletul, de aceea este extrem de important să fie deprinsă ascultarea.

La ora actuală, putem spune că deținem o cantitate uriașă de informații. Ba mai mult, aceste informații pot fi accesate aproape gratuit (aceasta s-a numit în mediul ezoteric ”descătușarea lăcașurilor leilor”). Problema cea mai mare o constituie selectarea informațiilor. Dacă informațiile asimilate nu sunt în acord cu programul nostru evolutiv, ele nu ne vor ajuta ci, dimpotrivă, vor avea un rol de balast, fapt care ne poate frâna procesul evolutiv.

Dacă nu învățăm să ne ascultăm trupul, mintea și sufletul, nu vom reuși să facem față oceanului de informații din jur. Presiunea din partea sistemului informațional va deveni din ce în ce mai mare astfel că, fără un bun sistem de ghidaj, nu vom putea face față, fapt ce va determina regresul evolutiv. Omul va fugi de evoluție, de societate, de progres, și chiar de el însuși, retrăgându-se cu frustrare și adoptând un stil de viață automat, șters, având tendințe spre vicii autodistructive, cum ar fi alcool, droguri, jocuri de noroc etc.

Pentru a naviga cu succes în acest ocean informațional trebuie să avem, asemenea unui bun marinar, în primul rând un vas funcțional, o busolă, și o hartă.

Vasul reprezintă ansamblul trup-minte-suflet, care trebuie să lucreze în deplină armonie, astfel că vom avea în vedere curățenia, hrănirea și dezvoltarea lor.

Busola este dată de ascultarea interioară, de ceea ce mintea, sufletul și trupul ne șoptesc atunci când ne deschidem urechea interioară.

Harta reprezintă viziunea noastră asupra propriei vieți, astfel că trebuie să știm unde suntem și încotro ne îndreptăm.

Astfel stând lucrurile, ne va fi lesne de ales (în oceanul informațional) ceea ce ne servește în evoluția noastră. Ba mai mult, putem deveni noi înșine surse de informații pentru cei din jurul nostru. Pas cu pas, vom descoperi că în interiorul nostru sunt adevăratele surse de informații.

Hărnicia

Cu toții știm că succesul înseamnă 1% inspirație și 99% transpirație. Nu există creație fără muncă! Discipolilor zamolxieni li se dezvolta atât cultul muncii individuale cât şi cultul muncii colective. Oamenii erau adesea asociaţi cu arborii fructiferi, iar faptul că unii dintre daci nu prosperau era considerată o ruşine.

La şcoala zamolxiană se muncea în egală măsură pe toate cele trei planuri: exista o muncă fizică, una a minții (ascultare și învățare) şi o muncă de evoluție, dezvoltare spirituală.

Când vizitau comunităţile şi răspândeau seminţele de lumină, adeseori discipolii participau la unele dintre proiectele comunităţilor (lucrări de aducţiune, fântâni, case, hambare etc.). Prin astfel de munci, discipolii și învățătorii zamolxieni nu doar ajutau comunitatea dar își formau o legătură subtilă puternică cu sufletul colectiv al respectivei comunități, iar acest lucru îi ajuta foarte mult atunci când răspândeau semințele de lumină.

La fel ca în trecut, și în ziua de azi se poate spune că hărnicia este o mare virtute. Munca individuală trebuie să fie împărțită pentru dezvoltarea întregului ansamblu trup-minte-suflet. Chiar dacă cineva nu are studii superioare și prin natura muncii depune mai mult efort fizic, nu trebuie să neglijeze munca intelectuală și nici cea spirituală. Exersând ascultarea interioară, va reuși să fie un autodidact, putând chiar deveni un bun învățat, un bun artist, sau un bun învățător spiritual.

Munca în folosul comunității poate lua forma voluntariatului (dacă timpul permite), sau chiar ajutând pe cei care ne vin în cale. Ajutorul nu trebuie să fie neapărat material, ci poate lua forma unor sfaturi, rugăciuni pentru comunitate, sprijinul energetic pentru comunitate etc.

Fără îndoială că, în decursul timpului, rezultatele muncii nu vor întârzia să apară, însă aceste rezultate nu trebuiesc raportate la celelalte persoane ci numai asupra propriului trecut. Raportarea la alte persoane determină exacerbarea egoului și pervertirea căii spirituale. Este deci important să fim mai buni, indiferent de domeniu, doar față de cum eram înainte (cu o lună, un an, sau cu o oarecare perioadă în urmă).

Cumpătarea

În acest Univers, totul se bazează pe echilibru şi bună proporţie. Natura era cel mai bun exemplu de echilibru şi bună proporţie, de aceea, în desele peregrinări prin natură, discipolilor li se arătau în mod direct toate acestea. Învăţau despre echilibrul şi armonia formelor, culorilor, despre ciclurile zi-noapte, despre echilibrul forţelor contrarii şi modul de acţiune ale acestora asupra elementelor.

La fel de adevărate sunt aceste învățături și pentru zilele noastre. Ba mai mult, datorită vieții trepidante, avem nevoie de cumpătare într-o măsură mai mare decât aveau nevoie discipolii în trecut. Astfel, chiar dacă se întâmplă să avem parte de o bună „deschidere” către un câștig material imediat nu trebuie neglijat cu niciun chip echilibrul trup-minte-suflet.

De asemenea, va trebui să avem în vedere echilibrul și pe relația gând-cuvânt-faptă. La fel cum în relația informație-energie-materie, materia le cuprinde și pe primele două, tot așa fapta va cuprinde atât cuvântul cât și gândul. De aceea înțelepții din toate neamurile și din toate vremurile au tot spus că faptele sunt cele care definesc omul. Iisus spunea că așa cum pomul se cunoaște după roade, omul se cunoaște după fapte. Un om echilibrat gândește, vorbește și înfăptuiește în armonie, atât cu el cât și cu cei din jurul său.

Natura ne oferă cel mai bun exemplu de echilibru și armonie, de aceea este indicat să fim cât mai des în mijlocul naturii, și să ne deschidem armoniei din jur. Vedem armonia prin intermediul formelor, culorilor, sunetelor, energiilor, al dispunerii și dinamicii elementelor etc., atât în regnul mineral, cât și în cel vegetal și animal. Trebuie doar să deschidem și ochii minții și ai sufletului, și toate aceste minuni ne vor fi revelate.

Perseverenţa

Discipolii zamolxieni ştiau că nu trebuie cu niciun chip să se oprească din ceea ce aveau de făcut. Pentru ei, nu exista punct final; ştiau că omul trebuie să se perfecţioneze continuu, că nu există limite, atât în cunoaştere cât şi în dezvoltare.

Se spune că obosește doar acela care se oprește din drumul evoluției spirituale. Adevărul este că nu există stagnare; fie suntem pe drumul evoluției, fie suntem pe drumul involuției. Desigur, vor veni momente când pauzele vor fi binevenite, dar acestea nu trebuie să fie un prilej de involuție, ci dimpotrivă. Evoluție înseamnă și cultivarea frumosului, atât în zona culturală (pictură, muzică, sculptură, creație audio-vizuală) cât și descoperirea minunilor naturii (munți, câmpii, mări, oceane, floră, faună etc.).

Sursa: ,,Misterele scolii zamolxiene” Remer Ra

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: