Articole utile

Oamenii trebuie evaluați după comportament și manifestare

Dumnezeu este iubire, iar noi suntem iubire. Nimic mai adevărat. Însă iubirea nu înseamnă să fii doar bun, ci și să impui limite. A iubi nu înseamnă a te lăsa călcat în picioare. În momentul în care spațiul personal încetează să mai existe și voința este anulată, deja vorbim despre încălcarea dreptului la libertatea personală.

Dacă te lași invadat în numele iubirii și le permiți celorlalți să te vampirizeze, ai alunecat, fără să-ți dai seama, într-un joc de roluri: ai devenit victimă! Când lași un agresor să-și facă de cap, când nu te aperi și nu iei măsuri, dovedești că nu te iubești pe tine! Or, dacă iubirea nu pleacă de la iubirea de sine, ea este greșit înțeleasă. A-l iubi pe altul, deci a-i permite să fie cum vrea el, nu trebuie să conducă la renunțarea de sine sau la sacrificiu. Bunătatea și toleranța manifestate față de altcineva se opresc acolo unde accepți să-ți faci rău singur neluând atitudine.

A da șansă după șansă conduce doar la pierdere de suflet și uzură nervoasă. A vedea numai lumina din fiecare om poate fi primul pas către idealism și naivitate. În numele iubirii, al bunătății și al toleranței poate să înflorească agresiunea, iar călăii își croiesc drum spre putere. Amânarea deciziilor și credința în schimbarea celuilalt devin instrumente de autosabotare. „ Lasă, poate își revine!”  “Nu pot să-i fac rău!” “Îl iert și îl accept așa cum este!”

Toate sunt replici care girează o lipsă de acțiune în spatele căreia se ascunde neiubirea de sine. Energia iubirii are și o puternică vibrație educativă. Iubirea presupune și acțiuni de corecție, de limitare, de apărare.

Cea mai mare greșeală pe care o fac oamenii în relații este aceea de a-i trata pe ceilalți în funcție de potențial! Numai că oamenii trebuie evaluați după manifestare! După cum se comportă, nu după cum ar putea să se comporte. După cum sunt, nu după cum ar putea fi!

A-i iubi pe oameni nu este un act prin care renunți la tine și îi lași pe fiecare să facă ce vrea din tine. Dar avem nevoie de agresori tocmai pentru că ei trezesc în noi iubirea de sine! Intenția nu este de a acționa împotriva lor, ci de a lua măsuri pentru tine.

 

Fragment din Cartea Relațiilor – Valeriu Pănoiu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: